”There is a voice that doesn`t use words. Listen.”
Consider că nu există nimic mai suprinzător și uimitor totodată decât oamenii și modul lor de a gândi. Și mai există încă un lucru pe care îl găsesc fascinant la oameni – intuiția.
Cuvântul intuiție ne arată încă de la început la ce se referă. Tuition reprezintă o învățătură pe care o primești, ce vine din exterior de la un tutore. Intuiția ia naștere în propria persoană, reprezintă potențialul tău, o simți pur și simplu și este mereu la îndemâna ta.
Într-una dintre cărțile lui, Intuiția. Cunoașterea dincolo de limite, Osho explică funcțiile pe care noi, oamenii, le deținem – intelectul este o funcție a capului, singura pe care o putem îmbunătăți prin acumulare de cunoștințe, singura ce poate fi cizelată, reprezentând toate informațiile pe care le acumulăm de-a lungul vieții, pe când instinctul este o funcție a corpului, moștenire a milioane de ani de evoluție, cu care ne naștem și care ne ajută să supraviețuim, iar intuiția este, cu siguranță, o funcție a inimii, pe care o avem încă din primele clipe de viață și care ne însoțește pe tot parcursul acesteia, arătându-ne diferite căi. Pe lângă acestea trei există ființa, singura calitate pe care aceasta o îndeplinește fiind cea de martor.
Într-o notă amuzantă, Osho punctează faptul că intelectul nu face altceva decât să gândească, găsind mereu întrebări ce solicită răspunsuri, iar apoi din aceste răspunsuri născocește noi întrebări și apoi alte răspunsuri. Astfel, intelectul face din toate o problemă, neștiind o soluție. În comparație cu acesta, intuiția nu creează vreo problemă, așadar nu are nevoie de soluții.
Osho vorbește și despre nivelurile minții, pe care le deținem cu toții, respectiv – mintea conștientă, subconștientă și supraconștientă. Făcând o comparație cu un iceberg, despre care știm că numai o zecime se arată deasupra apei, dedesubt ascuzându-se de nouă ori mai mult, astfel, mintea conștientă reprezintă ceea ce iese la suprafață, mintea ce ți se arată, de care știi. În schimb, despre mintea inconștientă nu știi nimic. Însă, orice decizie luată cu mintea conștientă poate fi dată la o parte într-un moment de mintea subconștientă, pentru că ea reprezintă ceea ce se află sub apă, fiind de nouă ori mai puternică, neavând nevoie de explicații pentru a lua o decizie.
Pentru a înțelege cât de puternică este intuiția, Osho oferă exemplul reprimării. Astfel, dacă reprimi un lucru, acel lucru capătă putere asupra ta și devine valoros, fiindcă îi oferi spațiu în gândirea ta. Cu cât reprimarea este mai mare, cu atât mai mult acesta o să-și pună amprenta asupra minții tale. În momentul în care încetezi să-l mai reprimi își pierde valoarea, nu te mai poate atinge, pentru că nu îi mai oferi din energia ta, îl accepți. Pentru a înțelege și mai bine forța cu care acționează reprimarea, în momentul în care reprimăm un lucru e ca și cum am bate o minge. Cu cât e mai mare forța cu care arunci mingea în perete, cu atât e mai mare forța cu care aceasta se va întoarce la tine. Același principiu se aplică și instinctelor reprimate. Cu cât investim mai multă energie în a le reprima, cu atât e mai mare forța cu care acestea se întorc la noi.
Intuiția este o oglindă, doar reflectă ceea ce există deja, nu are capacitatea de a crea noi lucruri. În Orient este denumită ”cel de-al treilea ochi”, datorită clarității pe care o oferă oamenilor, iar ochii nu creează nimic, doar informează despre ceea ce există în fața lor. Dar pentru ca intuiția să funcționeze este necesar ca rațiunea să fie epuizată. Buddha a încercat din greu timp de șase ani să obțină iluminarea, însă nu a reușit. Într-o zi a renunțat și s-a așezat sub un copac, adormind, iar dimineața, când s-a trezit, iluminarea se produsese, se afla în samadhi (faza supraconștientă de extraz divin, faza supremă în Yoga). Dar înainte de asta, el a fost nevoit să epuizeze rațiunea. Intuiția ajunge direct la concluzie, fiind capabilă să treacă peste problemă. Se consideră că în momentul în care omul devine capabil să-și asculte intuiția acesta capată acces la adevăr.
Astfel, având o scurtă introducere în conceptul de intuiție, cred că este foarte important ca fiecare dintre noi să-i acorde atenție. Cred că fiecare se confruntă cu situații în care este nevoit să ia o decizie, nu întotdeauna una ușor de luat. Există un exercițiu foarte drăguț – când ai de făcut o alegere folosește o monedă. De cele mai multe ori, în timp ce moneda se află în aer, știi deja ce ți-ai dori să pice. Și cred că e un mod foarte bun de a reliefa ideea de intuiție, de a contura vocea din interiorul tău, despre care știi că se află acolo și care ți-a venit în întâmpinare în diverse momente. Spre exemplu, intuiția e cea care îți trimite semnale în momentul în care cunoști pe cineva – în unii oameni simți că poți avea încredere încă din prima clipă, în schimb, față de alții simți instant că ceva este în neregulă, fără să-ți poți explica ce, doar o simți.
În încheiere, citându-l pe misticul baul, Chandidas, doresc să subliniez importanța intuiției – Sabar upar manus satya; tahar upar nahin. – ”Desupra tuturor e adevărul omului, iar peste asta nu mai e nimic”.